A urmat un liceu pedagogic, absolvind o clasă cu dublu profil, învățător-educator, apoi a continuat cu o facultate tot cu profil didactic, anume Facultatea de Geografie, din cadrul Universității din București. Deși pregătirea sa școlară s-a axat pe ideea de a deveni cadru didactic, curând după terminarea facultății a fost „prinsă” de imobiliare. „Am ales să fiu agent imobiliar pentru că îmi plac casele și îmi place să interacționez cu oamenii. Mă fascinează diversitatea motivațiilor, emoțiilor, gândurilor, felurilor de a fi ale oamenilor pe care îi întâlnesc, îmi place să-i ascult și să-i înțeleg – de fapt, fac acest lucru pentru a ști cum le pot fi de folos”, spune azi.
„Îmi plac copiii, sunt atrasă de partea de educație și psihologie, însă sunt sigură că profesia de acum mi se potrivește mult mai bine. Îmi place că sunt mereu în mișcare, nicio zi nu seamănă cu alta, mă inspiră oamenii pe care îi cunosc, imobiliarele m-au captivat cu totul și nu mi-am pus niciodată problema să mă îndrept spre altceva”.
Alături de susținerea familiei, un factor motivator important în cariera sa este reprezentat, desigur, de aprecierea clienților săi. Acesta este motivul pentru care, datorită programelor educaționale și pentru a face parte dintr-o comunitate care respectă un Cod Etic, a ales să facă parte din APAIR (Asociația Profesională a Agenților Imobiliari din România). „Întotdeauna mă străduiesc să fiu cea mai bună variantă a mea și pot să fac acest lucru investind în educație, în îmbunătățirea serviciilor acordate clienților mei, în găsirea de noi modalități de marketare, de promovare, de relaționare.”, subliniază Amalia Tudor.
De la intermediere la reprezentare exclusivă
Între 2007 și 2011 a luat o pauză de la carieră, timp în care s-a dedicat întrutotul copiilor săi: „am considerat că în acea perioadă prezența mea era cu mult mai importantă alături de ei decât oriunde în altă parte”, explică ea. Recunoaște că reîntoarcerea „în ring” a fost dificilă, deoarece pierduse legătura cu majoritatea clienților săi. Pe de altă parte, simțea nevoia ca timpul petrecut în afara familiei să fie „mult mai semnificativ, mai dens, mai plin de sens”. Atunci a înțeles că intermedierea nu i se mai potrivea ca mod de lucru, pentru că nu avea niciun control asupra lucrurilor și nu-i mai aducea nici satisfacție. „Din fericire, am avut norocul să aflu de reprezentarea exclusivă ca mod de lucru și atunci lucrurile au căpătat sens și direcție.”, povestește.
„Cred că imobiliarele sunt despre oameni, despre visurile și nevoile lor, așadar valorile după care mă ghidez sunt legate de cum poți să fii om mai presus de altceva, de comision, de câștig, de prestigiu. Pentru asta, în opinia mea, ai nevoie de integritate, bună-credință, empatie și preocuparea pentru crearea unor legături de încredere.”
A fi agent imobiliar te poate acapara, uneori, cu totul
Îmbinarea profesiei cu viața de familie a rămas însă o provocare. „Este un echilibru pe care mă străduiesc din răsputeri să-l mențin. Sunt mama a doi copii minunați și fac tot posibilul să petrec cât mai mult timp cu ei”, mărturisește. Pe de altă parte, însă, este pasionată de ceea ce face, iar a fi agent imobiliar te poate acapara, uneori, cu totul. „Nu este genul de profesie care începe la 9.00 și se termină la 18.00, telefonul poate suna și duminica dimineața și seara la ora 20.00, email-uri, mesaje de trimis sunt mai mereu, se întâmplă să fie vizionări la ora 19.00 sau în weekend”, explică ea. Partea bună, însă, este că domeniul oferă o anumită flexibilitate, iar o femeie agent imobiliar își poate aranja programul astfel încât să împace pe toată lumea – chiar dacă, de multe ori, mai puțin pe sine însăși.
„Anumite calități feminine sunt de mare ajutor în consultanță și în negociere, aici mă refer la răbdare, empatie, atenție la detalii și la emoțiile persoanelor implicate în tranzacție, la tact, diplomație.”
Sfat pentru femei: fiți încrezătoare în ceea ce aveți de oferit!
Dacă ar fi să schimbe un lucru la piața imobiliară românească, acela ar fi modul în care cineva (oricine, practic) poate deveni agent imobiliar. Consideră că, pentru pentru a căpăta dreptul de a practica această profesie, e nevoie de cursuri de pregătire, de o școală, de anumite condiții. De asemenea, piața are nevoie de un Cod Etic, care să fie respectat de toți agenții imobiliari, dar și de sancțiuni când acesta nu se respectă. „Doar așa ne vom putea educa pe noi și publicul consumator.”, punctează ea.
De aceea, recomandarea sa pentru orice persoană aflată la început de drum în imobiliare este de a investi în propria educație, de a căuta și de a urma cursurile de pregătire disponibile în piață. La fel de important este ca un începător să își acorde timp – pentru că, orice profesie ai alege, nu poți aștepta rezultate imediat, ai nevoie de pregătire, de timp să asimilezi și să pui în practică ce ai asimilat. „Femeilor le recomand, în plus, să aibă încredere în calitățile lor, în ceea ce au de oferit, este nevoie în această profesie de atenție, grijă, empatie, înțelegere, răbdare.”, încheie Amalia Tudor.
Atunci când poate, îi place mult să călătorească împreună cu familia – inclusiv partea de planificare, de îmbinare a momentelor de distracție cu obiectivele de vizitat; îi place să vadă lumea prin ochii copiilor săi și să-i provoace și pe ei să privească oamenii și situațiile din unghiuri diferite.
De asemenea, crede că este „un pic dependentă de citit”. Îi este greu să se oprească asupra unei singure „cărți preferate”: îi place literatura, îi plac memoriile, istoria, iar în ultima vreme a avut lecturi din zona psihologiei. „Revelatoare pentru mine au fost Inteligența emoțională a lui D. Golleman și Ce spui după bună ziua?, de Eric Berne”, mărturisește.
La capitolul filme stă mai prost, pentru că nu prea mai găsește timpul necesar pentru acestea: are o listă de filme cărora speră să le vină vremea să le poată viziona (printre care și ultimele apariții românești). Două producții care i-au rămas, totuși, în memorie, ca modalități de a te raporta la ceea ce îți oferă viata, sunt La vita e bella (a regizorului italian Roberto Benigni) și Blindness (Alb orbitor), după romanul Eseu despre orbire al lui Jose Saramago.
Articolul face parte din proiectul editorial special “Femei de succes în Imobiliare”, derulat de Imobiliare.ro pe parcursul lunii martie. Acesta are ca obiectiv recunoașterea meritelor, performanțelor și rezultatelor de excepție ale femeilor care lucrează în business-uri de pe piața de real estate din România.
